bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

17/06/2011

Sa limba sarda est una ma b'at chie la cheret a cantzos

de Diegu Corràine

Cando faeddamus de limba sarda, tocat a distìnghere sa literadura iscrita dae sa realidade bera de sa limba chi est orale, faeddada. Dae sèculos, difatis, tenimus duas traditziones de iscritura una chi at sighidu unu modellu chi si riferiat a su Logudoro, su logudoresu “illustre” e s’àteru chi si riferiat a Casteddu, su casteddàrgiu “illustre”, in ue “illustre” serviat a definire ‘òpera de sistematzione, regularizatzione de s’ortografia e de sa limba. Ma in cada bidda ant semper sighidu a faeddare sa variedade issoro. Ma si tratat de òperas literàrias chi non teniant peruna pretesa de èssere sa limba ufitziale de su territòriu, comente cherimus como, cun s’impreu de su sardu in sos giornales, in s’amministratzione, in s’iscola, in sa sanidade. 

Tocat a agiùnghere finas chi sos iscritores no iscriiant sa variedade locale issoro ma chircaiant una mediatzione prus universale. A su puntu chi leghende sas òperas issoro non cumprendimus de cale logu fiant. Ma non fiant linguistas e non connoschiant totu sas variedades, pro pòdere fàghere una mediatzione prus universale. Oe tenimus sos istrumentos pro cumprèndere chi sa limba est una, diferentziada in tantas variedades. 

Osservamus finas chi, cando sa limba fiat prus forte, sos iscritores si cunformaiant de prus a unu modellu iscritu prus universale, formale, oe chi sa limba est prus dèbile, sos iscritores punnant de prus a iscrìere in una variedade locale, prus atentos a trascrìere sa pronùntzia. 

Est crara una cosa: chi cantu prus universale est s’iscritura, tantu prus s’òpera arribbat a unu pùblicu prus mannu. Si, imbetzes, tramudamus in s’iscritura cada pronùntzia locale, at a èssere prus difìtzile a nos cumprendere a pare. Si iscriimus “crèsia”, amus a pòdere pronuntziare comente nos paret, ma si, sighende totu sas pronùntzias, iscriimus “chexa, chègia, creja, l°èsia, cesa”, ant a èssere iscrituras prus a curtzu a sa pronùntzia locale, ma at a èssere prus difìtzile a nos cumprèndere a pare. Ca sas limba reales sunt  medas, cantas sunt sas biddas de Sardigna! E tando at a èssere còmodu a iscrìere “crèsia” e a pronuntziare cada unu a contu suo. Ma s’intentu de sos iscritores est istadu semper su de propònnere un’iscritura cantu prus universale, pro arribbare a unu pùblicu semper prus mannu non de propònnere s’òpera issoro a sa bidda issoro ebbia. 

In prus tocat a nàrrere de ite limba semus faeddende. Sighende sa Lege sarda 26/97, non cunsideramus limba sarda su tataresu, s’aligheresu, su gadduresu, su tabarchinu. Totu su restu est “sardu”. E non b’at nudda de malu si chircamus de agatare, in intro de sas deghinas/chentinas de variedades sardas reales, orales, una mediatzione superiore, universale. 

Est su traballu chi ant fatu e faghent pro totu sas limbas de su mundu chi si cherent ufitziales: un’iscritura chi si potzat lèghere in maneras diferentes, es.: “fìgiu”, dae su lat. FILIUM, chi si potzat lèghere “fìgiu, fizu, itzu, fixu, fìlgiu, fìgliu, fillu”. In intro de cada bida podimus finas iscrìere chie “fìgiu”, chie “fizu”, chie “itzu”, chie “fixu”, chi “ fìlgiu”, chie “fìgliu”, chie “fillu”. Ma pro documentos generales, ufitziales bastat un’iscritura ebbia. Ca si nd’atzetamus duas, pro ite non tres? E pro ite non bator, chimbe, etc.? Ca, si una non bastat ca non currispondet a sas pronùntzias reales, tando devimus èssere giustos e las pònnere totus. Ma, a nos cumbenit?  

Calicunu invocat modellos esternos pro difèndere alternativas chi non siant sa chi sa Regione sarda at adotadu in manera isperimentale. E podet èssere de agiudu a istudiare su chi ant fatu sos àteros. Prevalet sa solutzione adotada dae sa Regione, sa Limba sarda comuna: unu modellu de iscritura  chi podet èssere lèghidu in deghinas de maneras diferentes. Est su modellu de solutzione de su portughesu, de s’inglesu, de s’ispagnolu, de su frantzesu, de su tedescu, ma finas de s’italianu e de deghinast/chentinas de àteras limbas chi sunt arribende a s’impreu ufitziale dae pagu tempus. 

S’ùnicu casu diferente diat èssere su de sa Norvègia! Ma tocat a èssere onestos: su “bokmal” (limba de sos libros) est petzi su danesu chi ant impostu e lassadu in cue sos colonizadores antigos. No est sa limba bera de sos norvegesos. A dolu mannu, s’impositzione est istada gosi profunda chi su “bokmal” (su danesu de Norvègia!) est faeddadu dae s’85%, contra a sa limba bera de su logu, su “nynorsk” (norvegesu nou). Càpitat finas custu, ma no mi paret chi custu modellu s’addatet a sa Sardigna, in ue sa limba faeddada in Logudoro, Pianalza, Costera, Baronia, Ogiastra, Marmidda, Sarcidanu, Campidanos, etc. est semper sardu. Ca, si atzetamus su paragone norvegesu, diamus dèvere cunsiderare s’italianu faeddadu in Sardigna comente una variedade de sardu! 

Gasi etotu, pro onestade, devimus nàrrere chi est beru chi sos Ladinos faeddant e iscrient in Fassanu, Badiotu, Gardenesu, Fodom, Ampetzanu, ma ant elaboradu una mediatzione iscrita, su “ladin dolomitan” chi sunt esperimentende. Ma cale est sa limba chi no est gosi? Sas limbas reales, orales, sunt diferentziadas in deghinas de variedades locales, ma b’at una mamentu in s’istòria de cada pòpulu chi o iscritores famados o cumissiones de espertos proponent solutziones iscritas unitàrias.

#Diegu Corràine

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]