bandera infosar
Pro impreare sos Agregadores de Noas RSS, incarca s'icona cun su tastu de dereta de su sorighitu e, a pustis, seletziona 'Copia Indirizzo'. Pustis copiadu su collegamentu, incolla lu in s'agregadore tuo.

Banner Left
cumpartzi custa noa cun sos amigos tuos invia mail stampa

19/10/2010

Identidade  e limba

de Diegu Corràine

Sa paràula “identidade” cheret nàrrere “èssere una cosa e no un’àtera”, duncas “èssere distintu”. A sa sola, non resessit a espressare àteru. Pro èssere prus cumpreta e definida, tenet bisòngiu de agetivos e, tando, podet èssere metafìsica, filosòfica, matemàtica, ma finas personale, colletiva, natzionale.  In custos ùrtimos sentidos, definit su “cumplessu de caraterìsticas chi distinghent una pessone o una natzione dae totu sas àteras”.

E gasi s’espressione “identidade natzionale” aunit sos elementos costitutivos de su chi, modernamente, mutimus “natzione”: territòriu, istòria, traditziones, cultura, istrutura e coesione sotziale, limba comunos. Chie si siat chi faeddet de identidade de sos Sardos non podet fàghere a mancu de ammìntere chi custa identidade est “natzionale”. Si non sende, ite identidade diat èssere? E tando non benit bene a èssere in favore de s’identidade faghende a mancu de unu de sos elementos costitutivos. De seguru non podimus faeddare de identidade de sos Sardos “sena” sa limba sarda.

E sunt in medas, intelletuales e polìticos, sos chi si prenant documentos e bucas de identidade, ma non cunsìderant sa limba. S’in casu, pro rapresentare s’identidade, preferint prus unu muru de pedra de su sartu chi non sa limba.  Sunt sos chi negant sa limba pro negare sa natzione sarda, e sos chi afirmant sa natzione sarda ma negant (o ponent a unu chirru) sa limba, ca nant chi non diat èssere fundamentale. Ma b’at finas chie si nd’importat de su sardu: o narende chi su sardu est populare e non tenet bisòngiu de agiudu, o narende, imbetzes, chi su sardu no lu faeddat prus nemos e, duncas, est mègius a l’abbandonare. 

Ma non devimus ismentigare mancu chie a paràulas est in favore de su sardu ma lu manifestat semper in italianu, non faghet perunu isfortzu pro l’impreare, iscritu o faeddadu, o no lu cheret imparare. E mancu chie ponet su sardu petzi comente sìmbulu, in su tìtulu de unu manifestu, de unu cuncursu, de unu libru o in su nùmene deu produtu cumertziale, ma lassat totu su restu, sos datos “sèrios”, in italianu. Custu arriscat de èssere petzi folclore.

O de gosi o de gasi, siat sos unos siat sos àteros, in fines sunt de acordu: negant sa limba neghende sa natzione, negant sa natzione neghende sa limba. Finas ca su sentimentu in favore de sa diversidade culturale, linguìstica, natzionale, lis paret antigu, cunservadore, reatzionàriu, populista, anticàmera de sa gherra e de su ratzismu.

E imbetzes est su contràriu, comente narat finas sa Declaratzione Universale de s’Unesco subra de sa Diversidade Culturale (2001): sa defensa e afortimentu de sa diversidade e de s’identidade culturale, e su reconnoschimentu a pare de sas comunidades diferentes, podet garantire paghe e armonia.
Nois creimus chi sa limba siat su fundamentu: sena limba, non b’at identidade natzionale! 

[dae EJA, freàrgiu 2010]

#Sarvadore Serra

» in segus

Ùrtimos PÀRRERES inseridos

PRÈMIU WOLF de LITERADURA PRO PITZINNOS
“Conto unu contu”, editzione 2018

Iscadèntzia 1-9-2018

BANDU Sas EDITZIONES PAPIROS  BANDINT su Prèmiu WOLF de literadura pro pitzinnos“CONTO UNU CONTU” Sos Iscritores interessados devent iscrìere unu contu in sardu pro pitzinnos dae 6 a 10 annos. Sa contu, iscritu in caràte­res de imprenta in formadu ...  [sighit]

Cuncursu "LIMBAS IN PONTE" de tradutzione literaria in sardu, 2018

EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU > SARDU

Prèmiu de Tradutzione literària in sardu LIMBAS IN PONTE Prèmiu intituladu a ELIEZER BEN YEHUDA (1858-1922), Giornalista, linguista, tradutore: babbu mannu de sa limba ebràica moderna EDITZIONE 2018: ISPAGNOLU>SARDU Pro s’òpera CUENTOS DE LA SELVA >...  [sighit]

SÒTZIOS de sa sotziedade de sa limba sarda

Ordinàrios: Chie est de acordu cun sos printzìpios de sa SLS e nde cumpartzit sas finalidades Currispondentes: Chie connoschet sa limba sarda orale, nde pràticat sa norma iscrita e collàborat dae sa bidda sua a traballos de istùdiu linguìsticu e a su Ditzio...  [sighit]

Manifestu  de sa Limba Sarda

de sa Sotziedade pro sa Limba Sarda

 In ocasione de sa Die Europea de sas Limbas 2013, proclamada e promòvida in su 2001 dae su Cussìgiu de Europa, festada cada annu su 26 de cabudanni, sa Sotziedade pro sa Limba Sarda at publicadu su in una pàgina Facebook custu Manifestu in 10 puntos pro ponnere in craru e ...  [sighit]

SA LIMBA SARDA COMUNA E SA SOBERANIA LINGUÌSTICA

de Diegu Corràine

Mai comente in custos annos amus iscritu in sardu. E mai amus iscritu, che a como, in cada dialetu de cada bidda e logu. Sas retes sotziales e sos mèdios telemàticos e informativos modernos cunsentint a cadaunu de iscrìere finas in sardu, comente li paret. Sende chi tenimus una ...  [sighit]

FUNDU DE SA LIMBA SARDA

Sa paràula "fundu", in sardu, cheret nàrrere àrbore, mata, ma finas caudale, dinare, richesa.  In custa pàgina de su FLS, "fundu" est una cantidade de dinare dadu dae pessones de bonu coro, chi sunt interessadas a su tempus venidore de sa limba sarda, paragonada a u...  [sighit]

SOBERANIA

Sa soverania est su podere supremu de: a) rinuntziare a cale si siat podere pròpiu, b) de apartènnere a un'àteru istadu rinuntziende a cale si siat distintzione natzionale, c) de otènnere formas de autonomia natzionale, d) de formare una cunfereratzione istatale ...  [sighit]

"Pro otènnere in pagu tempus su domìniu internet de primu livellu .srd. Lu paghet sa Regione Sarda!"

de Diegu Corràine

Unas cantas limbas e natziones sunt resessidas a otènnere unu domìniu internet de primu livellu. Pro rapresentare un'identidade linguìstica, culturale, natzionale.Su primu chi, forsis, at abertu su caminu est “.cat”, domìniu intradu in vigore in su 2005, chi o...  [sighit]

"Ite nos imparat s'Assemblea de sa LS e de sas àteras limbas de su 15 de Santugaine"

de Diegu Corràine

S'Assemblea de sa limba sarda e de sas àteras limbas de Sardigna, fata in Santa Cristina su 15 de santugaine at cunsentidu de nos cunfrontare pessones e assòtzios chi fìamus dae meda sena nos aunire in su matessi logu pro cuncambiare ideas e leare pessos pro su tempus venidore.E...  [sighit]